Amalia Banaș: Cum se îndrăgostesc copiii de cuvinte

Limbajul este haina gândirii, spunea memorabil Samuel Butler și, pornind de la această așteptare, învățătorii și profesorii deplâng astăzi cât de ponosită, ștearsă și nepotrivită înzestrării capacității umane a devenit această haină, dând exemple despre cât de dificil le este să capteze atenția copiilor.

Bombardați de o avalanșă de stimuli, conectați la lumea din telefoane, tablete și TV, profesorii se așteaptă ca aceștia să se concentreze așa cum o făceam noi la vârsta lor. Din păcate, imaginația, curiozitatea, simțul realității și capacitatea de a naviga intre real și virtual le-au fost adormite sub aceste ecrane.

Întorcându-ne la sabia cu două tăișuri, tehnologia, avem mai mult ca niciodată acces la studii și cercetări care spun de decenii un lucru pe care ar trebui să-l știe toți părinții: ne naștem cu o capacitate neuronală uriașă, care se poate pierde prin nefolosire, după primii trei ani de viață.

Cum interpretăm asta, cum folosim această fereastră de oportunitate de învățare a copiilor noștri? Secretul stă în puterea fiecărui părinte de a-i oferi bebelușului un dar prețios de cuvinte.

Ce este atât de magic în puterea cuvintelor și cum putem face o diferență în viitorul bebelușului?

Majoritatea comunicării în societate și lucrurile pe care le înveți la școală implică aceste cuvinte. Cuvintele stau la baza alfabetizării, a capacității de a citi și de a scrie. Pentru a reuși la școală, copiii trebuie să aibă antrenament în a asculta, pentru a înțelege și a exprima ce gândesc, mușchi care se formează prin practică și repetiție. Abilitățile de citire și scriere încep de la naștere, când bebelușul este expus pentru prima data la limbă. Studiile ne arată că învățarea citirii nu se întâmplă spontan când un copil merge la școală. Aceasta vine cu ușurință doar atunci când copiii au trăit printre cuvinte, când li s-a oferit o dietă constantă de cuvinte din partea părinților.

Când simți că-ți lipsesc cuvintele, cărțile și cititul cu voce tare ajută la cultivarea unei relații de atașament sănătos cu nou-născutul. Pe termen lung, cititul cu voce tare îi ajută pe copii să dezvolte asocieri pozitive față de carte și activitatea cititului, le hrănește imaginația și le oferă o mai bună înțelegere a lumii și a oamenilor.

Din proprie experiență, bazată pe conștientizarea și asimilarea abordărilor și studiilor în domeniul dezvoltării timpurii, pot împărtăși următoarele:

• Cititul cu voce tare a fost și este parte din rutina noastră zilnică, de la prima zi de viață. Cititul cu voce tare promovează abilitățile de ascultare, abilitate critică în formarea limbajului. Pentru început, am avut la îndemână cărți senzoriale, gata să fie adorate, roase, smotocite.
• Odată cu primele cuvinte, am folosit cărți cu format predictibil, care urmează un model familiar, cum ar fi secvențe repetate, în versuri, sau secvențe evidente (zilele săptămânii, litere, cifre, etc), pe care le putea anticipa și completa cu entuziasm, provocând recitarea interactivă.
• Poeziile și poveștile în versuri au rămas preferatele noastre nu doar pentru expresivitate și ritm, ci și pentru naturalețea cu care captează atenția și pentru ușurința cu care ajută asimilarea limbii, structura, gramatica și modul galopant de însușire a vocabularului.
• Ne-am plimbat printre imaginile cărților fără cuvinte și am construit povești folosind indicii contextului vizual. Am analizat împreună personaje, făcând predicții despre ceea ce s-ar putea întâmpla, căutând expresiile faciale, discutând despre emoții. Am pus pauză pentru întrebări deschise: „Ce crezi că se va întâmpla acum?”, „De ce crezi că a făcut asta?”.
• Am corelat conținutul cărților la realitate, am făcut asocieri, am identificat lucruri palpabile din jur, am făcut vizite la muzee, grădini zoologice, ne-am distrat folosind teatrul de păpuși, am explorat prin activități artistice sau diorame pentru o joacă senzorială cât mai distractivă. Cu timpul, cele mai fascinante i s-au părut amintirile sau evenimentele pe care le povesteam și a început să le asocieze ea singură cu alte cărți citite, amintiri și evenimente comune.

Cuvintele sunt cărămizi  importante ale ființei în devenire. Dacă tu nu dăruiești copilului tău cuvinte, cine o va face? Cum va reuși, mai târziu, să le scrie sau să le citească?

Cărți recomandate: