Șosețica își căuta perechea rătăcită. A găsit o pereche de Premii Cărturino

2 × Cărturino pentru Șosețica

Joi, 14 mai 2026, de la 17:30 s-a desfășurat la librăria Cărturești Carusel de pe Lipscani Gala Cărturino – primele premii din România dedicate cărților pentru copii. Prin această inițiativă, aflată la cea de a treia ediție, Librăriile Cărturești fac gestul marcant și necesar de a celebra frumusețea, diversitatea și calitatea creației de carte pentru copii autohtonă, precum și maturitatea unui segment editorial în plină ascensiune, într-un moment incert pentru industria de profil.

În forfota colorată de editori, autori, ilustratori și bloggeri din spațiul luminos de la Cărturești Carusel, demn de o sărbătoare veselă a cărții, mare a fost bucuria echipei Frontiera când, de pe podium, le-a făcut de două ori cu mâna o prietenă mai veche: nimeni alta decât protagonista cărții Unde e Șosețica? de T.O. Bobe, cu ilustrații de Alexandra Mîrzac. În cealaltă mână ținea simpaticul trofeu Cărturino, imaginat de graficianul Ștefan Vasilachi.

Laureații Premiilor Cărturino 2026: Matei Vișniec, Alexandra Mîrzac, T.O. Bobe, Vali Petridean

Onorată cu Premiul Librarilor, acordat de Juriul librarilor, dar și laureată la categoria „Cartea ilustrată a anului“, pentru care a fost selectată de Juriul Cărturino dintr-o listă de cinci finaliste, ea a împărțit podiumul cu alte două câștigătoare: Klikel și furnicuțele multicolore de Matei Vișniec, ilustrată de Andra Bădulescu, laureată la categoria „Cartea de literatură pentru copii a anului“, și Anxionauții de Iv cel Naiv, ilustrată de Vali Petridean, care s-a bucurat de Premiul Copiilor, acordat de elevii clubului de lectură „Unde fugim de-acasă?“ de la Școala Gimnazială nr. 7 din Botoșani.

Premiile de carte pentru copii, în lume și la noi

Dar dincolo de momentul festiv și de bucuria simpaticului trofeu cu care se întoarce acasă Șosețica, ce înseamnă Premiile Cărturino pentru industria de carte pentru copii din România?

Statele Unite au Newbery și Caldecott Medal, Regatul Unit are Carnegie și Kate Greenaway Medal, Franța are Prix Sorcières, Pépites dʼor sau La Grande Ourse, Germania are Deutscher Jugendliteraturpreis.

Iar dacă ne uităm la nivel internațional, nu putem panorama premiile de carte pentru copii fără să amintim Hans Christian Andersen Award, acordat de International Board on Books for Young People o dată la doi ani și recunoscut drept „Nobelul“ literaturii pentru copii, Astrid Lindgren Memorial Award, acordat din 2002 de guvernul suedez în amintirea celei care a creat-o pe Pippi Șosețica, BolognaRagazzi Awards, legate de celebrul Târg Internațional de Carte pentru Copii de la Bologna, sau catalogul White Ravens, întocmit anual de Biblioteca Internațională pentru Copii din München – care, chiar dacă nu este un premiu propriu-zis, reprezintă un clasament de referință al celor mai frumoase cărți pentru copii din lume publicate în anul precedent.

Ce înțelegem când ne uităm la toate aceste premii – doar o selecție dintr-o serie mult mai largă de distincții prestigioase?

Că țările dezvoltate recunosc calitatea artistică a cărților pentru copii, care în diferite momente ale secolului XX au încetat să mai fie doar o anexă a literaturii „pentru oamenii mari“, un pic infantilă și nu tocmai luată în serios. Că ele marchează o maturitate a industriei de profil, care se distinge astfel de marea industrie editorială prin ceea ce îi este particular și se profesionalizează, intrând în circuitul economic și în logica dezvoltării. Și, nu în ultimul rând, că piața de carte pentru copii este un segment competitiv, care hrănește an de an o varietate vizuală și tematică din care cu toții avem numai de câștigat.

Premiile Cărturino se alătură așadar unei suite de distincții naționale și internaționale pentru a marca, de la an la an, o coacere a domeniului în România, stimulând creația și devenind un reper tot mai proeminent pentru o lume mică de editori, autori și ilustratori care trimit în lumea mare roadele unei munci asidue, dificile, uneori ingrate, dar foarte, foarte frumoase.

Finalistele Cărturino se bucură la fiecare ediție de o vizibilitate crescută, sunt prezente pe rafturi dedicate din lanțul Cărturești și au parte de evenimente speciale, printre care seria de meet & greet cu autorii și proaspăt înființatul Club de carte Cărturino. Iar în funcție de magistrala pe care călătoriți zi de zi, le puteți întâlni și într-o campanie la metrou.

Călătoria Șosețicii

Iată, prin urmare, de ce suntem atât de mândri de Șosețica!

Dar cele două premii Cărturino nu reprezintă prima ei oprire glorioasă. Într-un an de când există pe rafturile librăriilor, simpatica și curajoasa șosetă pornită în căutarea surorii gemene printr-un teritoriu fantastic la scară mică i-a adus ilustratoarei Alexandra Mîrzac prezența pe lista scurtă de la Bologna Illustratorsʼ Exhibition și includerea în selecția internațională realizată de dPICTUS, una dintre cele mai apreciate platforme de curatoriere a cărților ilustrate pentru copii – lucru pe care i-l datorăm lui Martin Salisbury, profesor de ilustrație și fondator al programului de master în ilustrație de carte pentru copii de la Cambridge School of Art.

La Gala Premiilor Cărturino, i-am prins scurt, la o poveste, pe autor și pe ilustratoare. Iată ce ne-au spus:

T.O. Bobe: „Nu fac nicio deosebire între a scrie pentru copii și a scrie pentru oameni mari. De altfel, și cărțile mele pentru oameni mari sunt impregnate de nonconformism, de joacă, de copilărie. Așa că pentru mine nu e ceva deosebit, deși știu că există prejudecata potrivit căreia pentru copii se scrie mai greu decât pentru oamenii mari, pentru că sunt mai pretențioși. Dar nu sunt mai pretențioși, de fapt sunt sinceri.“

Alexandra Mîrzac: „Nici nu știu când a trecut un an cu Șosețica, mi se pare incredibil că acum un an și jumătate încă lucram la ea. Totul s-a întâmplat foarte repede. M-am așezat la masă, m-am mai ridicat peste trei luni și aia a fost. […] Când lucrez la o carte și personajul ajunge să crească odată cu ilustrațiile, mi se întâmplă frecvent să se stabilizeze târziu și să fie nevoie să revin la primele ilustrații și să le adaptez, astfel încât el să aibă aceeași construcție pe tot parcursul poveștii. Ajungi să-ți cunoști personajul mai bine. Așa mi s-a întâmplat mie cu Șosețica.“

Așa că drumul Șosețicii a fost mult mai lung decât de pe pajiștea covorului verde până la biblioteca unde și-a găsit, în fine, sora geamănă. Și cine știe ce drumuri și aventuri o mai așteaptă?

Vezi aici lista titlurilor finaliste la cele două secțiuni ale Premiilor Cărturino 2026 (ediția a III-a).

Vezi aici fotografii de la eveniment.