Apasă Enter pentru a căutaToate rezultatele:Nu am găsit niciun produs.
Cu Stanislas la București… și un pic pe Lună
L-am invitat pe Stanislas Barthélémy la București între 16 și 20 octombrie ca să lansăm împreună albumul de bandă desenată Doi copii pe Lună. Dar nu știam că tocmai atunci va fi și lună plină. A fost doar unul dintre lucrurile care s-au potrivit de minune de-a lungul celor cinci zile în care l-am avut alături. Zile pline și palpitante – aproape ca o aventură pe Lună.
articol de: Anca-Maria Pănoiu
Îți dai seama de la prima strângere de mână că Stanislas e un om bun și deschis. Când ne-am întâlnit era la București de numai câteva ore, dar împreună cu Agathe, soția lui, vizitase deja câteva librării și biserici. Veniseră cu o lungă listă de obiective, pentru că Zoé, fiica lor, s-a îndrăgostit de România în cele opt luni pe care le-a petrecut aici ca studentă Erasmus. Dar nu le-am lăsat prea mult timp de plimbare, căci… aveam treabă!
Joi, 17 octombrie, a fost ziua întâlnirilor cu presa. Am pornit împreună de dimineață, la pas, spre Radiodifuziunea Română. Și ne-am oprit de multe ori pe vechile străduțe bucureștene, pentru că Stanislas voia să admire și să fotografieze fațade. I-am admirat calmul și lipsa de grabă, care se potriveau de minune cu ziua însorită de toamnă.
La fel de tihnite au fost și dialogurile cu jurnaliștii. Stanislas le-a povestit lui Alex Diaconescu (Radio România Internațional) și Dariei Ghiu (Radio România Cultural) despre pasiunea pentru benzile desenate din copilărie și începuturile ca desenator în anii ʼ80, despre cum a revoluționat genul BD din Franța prin mica editură LʼAssociation, despre industria de carte franceză și despre cum a spus, înDoi copii pe Lună, povestea propriei familii.
După-amiaza l-am invitat la sediul Editurii Frontiera și… l-am pus din nou la treabă! Meticulos, Stanislas a dat autografe ilustrate pe câteva zeci de exemplare din Doi copii pe Lună. Ziua s-a încheiat cu un interviu pentru revista Matca, realizat de jurnalista Alexandra Torjoc, pe care îl așteptăm cu nerăbdare.
Ziua de vineri, 18 octombrie, a început pentru Stanislas înainte de răsăritul soarelui. A fost întâmpinat cu căldură la Liceul Francez „Anna de Noailles“ de către elevii și profesorii ciclului primar. Vacanța bătea la ușă, iar ei erau dornici de o lecție un pic mai specială. Cum ar fi… cu un domn simpatic care ilustrează cărți, știe să se joace și e gata să răspundă la cele mai năstrușnice și istețe întrebări: cum îi vin ideile, cum se face o carte, de ce îi place Tintin…? Au desenat împreună mascotele claselor, iar Stanislas a dat autografe până și pe șervețele, la cantină, în pauza de prânz.
Seara s-a încheiat cu un concert la Ateneu. Și pentru că luna plină l-a întâmpinat pe Stanislas la București, nu ne-am mirat nici când dirijorul și unul dintre compozitorii din program s-au dovedit a fi printre preferații soților Barthélémy.
Sâmbătă, 19 octombrie, a fost a patra zi la București a lui Stanislas, dar ne era deja ca un prieten vechi. Între prieteni s-a desfășurat și lansarea de la Cărturești Verona, unde Stanislas a povestit despre oglinda pe care o folosește când desenează, despre cum a început la un moment dat să lucreze la un abecedar și despre cum ilustrează mișcarea. Alături i-au fost Dodo Niță, istoric al benzii desenate românești, și Roxanne Verron, responsabilă de literatura pentru copii la Librăria Franceză Kyralina.
Sala a fost plină de copii, care după dialog și-au construit rachete din materiale reciclabile, îndrumați de profesoara de arte vizuale Cosmina Dragomir. Ziare vechi, cartoane, foarfeci, carioci și lipici au fost puse la bătaie într-un șantier care i-a îndemnat pe participanți să-și dea frâu liber creativității. Nu știm dacă rachetele i-au dus chiar pe Lună. Ce știm însă e că nu semănau deloc una cu cealaltă.
După-amiaza a fost rândul celor mari să se bucure de prezența lui Stanislas la București. Pasionații români de bandă desenată și-au dat întâlnire la Librăria Kyralina, unde l-au ascultat pe Stanislas în cadrul unui dialog consistent – și la fel de tihnit cum ne-a obișnuit – cu Dodo Niță.
Artistul a povestit despre creația sa de-a lungul celor patruzeci de ani de carieră și despre cum a lucrat la romanul grafic Les Aventures d’Hergé, biografia legendarului autor al lui Tintin. De exemplu, am aflat cât de greu i-a fost să găsească fotografii cu Hergé la diferite vârste, ca să-l poată desena cât mai fidel. Și seara parcă nu se mai îndura să se termine.
Dar s-a terminat și, odată cu ea, și vizita lui Stanislas. Am rămas nu doar cu amintirea unui artist talentat, ci și a unui om cald, generos, curios de lumea din jur. Și am câștigat nu numai un autor de referință, ci și un prieten. De care vom mai auzi cu siguranță, pentru că abia așteaptă să se întoarcă în România. Așa ne-a spus.
Credite foto: Liceul Francez „Anna de Noailles“, Alexandru Dolea (Radio România Cultural), Dodo Niță, Anca-Maria Pănoiu, joachim_productions1
Cu Stanislas la București… și un pic pe Lună
L-am invitat pe Stanislas Barthélémy la București între 16 și 20 octombrie ca să lansăm împreună albumul de bandă desenată Doi copii pe Lună. Dar nu știam că tocmai atunci va fi și lună plină. A fost doar unul dintre lucrurile care s-au potrivit de minune de-a lungul celor cinci zile în care l-am avut alături. Zile pline și palpitante – aproape ca o aventură pe Lună.
articol de: Anca-Maria Pănoiu
Îți dai seama de la prima strângere de mână că Stanislas e un om bun și deschis. Când ne-am întâlnit era la București de numai câteva ore, dar împreună cu Agathe, soția lui, vizitase deja câteva librării și biserici. Veniseră cu o lungă listă de obiective, pentru că Zoé, fiica lor, s-a îndrăgostit de România în cele opt luni pe care le-a petrecut aici ca studentă Erasmus. Dar nu le-am lăsat prea mult timp de plimbare, căci… aveam treabă!
Joi, 17 octombrie, a fost ziua întâlnirilor cu presa. Am pornit împreună de dimineață, la pas, spre Radiodifuziunea Română. Și ne-am oprit de multe ori pe vechile străduțe bucureștene, pentru că Stanislas voia să admire și să fotografieze fațade. I-am admirat calmul și lipsa de grabă, care se potriveau de minune cu ziua însorită de toamnă.
La fel de tihnite au fost și dialogurile cu jurnaliștii. Stanislas le-a povestit lui Alex Diaconescu (Radio România Internațional) și Dariei Ghiu (Radio România Cultural) despre pasiunea pentru benzile desenate din copilărie și începuturile ca desenator în anii ʼ80, despre cum a revoluționat genul BD din Franța prin mica editură LʼAssociation, despre industria de carte franceză și despre cum a spus, în Doi copii pe Lună, povestea propriei familii.
După-amiaza l-am invitat la sediul Editurii Frontiera și… l-am pus din nou la treabă! Meticulos, Stanislas a dat autografe ilustrate pe câteva zeci de exemplare din Doi copii pe Lună. Ziua s-a încheiat cu un interviu pentru revista Matca, realizat de jurnalista Alexandra Torjoc, pe care îl așteptăm cu nerăbdare.
Ziua de vineri, 18 octombrie, a început pentru Stanislas înainte de răsăritul soarelui. A fost întâmpinat cu căldură la Liceul Francez „Anna de Noailles“ de către elevii și profesorii ciclului primar. Vacanța bătea la ușă, iar ei erau dornici de o lecție un pic mai specială. Cum ar fi… cu un domn simpatic care ilustrează cărți, știe să se joace și e gata să răspundă la cele mai năstrușnice și istețe întrebări: cum îi vin ideile, cum se face o carte, de ce îi place Tintin…? Au desenat împreună mascotele claselor, iar Stanislas a dat autografe până și pe șervețele, la cantină, în pauza de prânz.
Seara s-a încheiat cu un concert la Ateneu. Și pentru că luna plină l-a întâmpinat pe Stanislas la București, nu ne-am mirat nici când dirijorul și unul dintre compozitorii din program s-au dovedit a fi printre preferații soților Barthélémy.
Sâmbătă, 19 octombrie, a fost a patra zi la București a lui Stanislas, dar ne era deja ca un prieten vechi. Între prieteni s-a desfășurat și lansarea de la Cărturești Verona, unde Stanislas a povestit despre oglinda pe care o folosește când desenează, despre cum a început la un moment dat să lucreze la un abecedar și despre cum ilustrează mișcarea. Alături i-au fost Dodo Niță, istoric al benzii desenate românești, și Roxanne Verron, responsabilă de literatura pentru copii la Librăria Franceză Kyralina.
Sala a fost plină de copii, care după dialog și-au construit rachete din materiale reciclabile, îndrumați de profesoara de arte vizuale Cosmina Dragomir. Ziare vechi, cartoane, foarfeci, carioci și lipici au fost puse la bătaie într-un șantier care i-a îndemnat pe participanți să-și dea frâu liber creativității. Nu știm dacă rachetele i-au dus chiar pe Lună. Ce știm însă e că nu semănau deloc una cu cealaltă.
După-amiaza a fost rândul celor mari să se bucure de prezența lui Stanislas la București. Pasionații români de bandă desenată și-au dat întâlnire la Librăria Kyralina, unde l-au ascultat pe Stanislas în cadrul unui dialog consistent – și la fel de tihnit cum ne-a obișnuit – cu Dodo Niță.
Artistul a povestit despre creația sa de-a lungul celor patruzeci de ani de carieră și despre cum a lucrat la romanul grafic Les Aventures d’Hergé, biografia legendarului autor al lui Tintin. De exemplu, am aflat cât de greu i-a fost să găsească fotografii cu Hergé la diferite vârste, ca să-l poată desena cât mai fidel. Și seara parcă nu se mai îndura să se termine.
Dar s-a terminat și, odată cu ea, și vizita lui Stanislas. Am rămas nu doar cu amintirea unui artist talentat, ci și a unui om cald, generos, curios de lumea din jur. Și am câștigat nu numai un autor de referință, ci și un prieten. De care vom mai auzi cu siguranță, pentru că abia așteaptă să se întoarcă în România. Așa ne-a spus.
Credite foto: Liceul Francez „Anna de Noailles“, Alexandru Dolea (Radio România Cultural), Dodo Niță, Anca-Maria Pănoiu, joachim_productions1