Apasă Enter pentru a căutaRezultate de căutare:Nu am găsit niciun produs.
Cărțile audio și reinventarea cititului cu voce tare
Înainte de tipar a fost vocea. Vocea care spune o poveste sau vocea care îi citește unui copil. Din punctul de vedere al copiilor, ei ascultă doar cărți audio în lectura părinților sau a bunicilor. Cine ar fi zis că ne aflăm într-un spațiu atât de familiar, ba chiar intim, atunci când vorbim despre cărțile audio?
articol de Ileana Achim
Scurt istoric al cărților audio
Deși par un fenomen nou, cărțile audio nu sunt decât o variantă mai sofisticată tehnologic a cititului cu voce tare, pe care istoria l-a consemnat ca fiind cea mai veche formă de lectură. Lectura în gând pe care o practicăm astăzi este, în mod surprinzător poate, un obicei mult mai recent. Ne amintim cu această ocazie de uimirea Sfântului Augustin în fața episcopului Ambrozie, care citea în gând: „ochii lui parcurgeau pagina și inima lui căuta înțelesul, dar vocea îi era tăcută și limba nemișcată”. Era secolul al IV-lea, iar cărțile erau încă anexe ale vocii umane.
Faptul că punem cărțile audio în descendența unui fenomen atât de vechi precum lectura cu voce tare nu înseamnă că trecem cu vederea latura lor de evidentă noutate. Fără progresul tehnologic din epocile mai recente, cărțile audio nu ar fi existat nici măcar la nivel de idee.
Cea mai veche inițiativă de înregistrare a unei cărți citite cu voce tare îi aparține americanului Thomas Edison, care în 1877 făcea primele încercări de a înregistra cu un aparat numit fonograf poezia pentru copii Mary had a little lamb. Experimentul lui a avut limitări practice, dar ideea a supraviețuit și a dat roade în lumea persoanelor nevăzătoare.
Thomas Edison și fonograful său
În 1932, Fundația Americană pentru Nevăzători înregistra pe vinil primele cărți audio. Tot atunci, căpitanul britanic Ian Fraser, rămas orb în timpul Primul Război Mondial, punea bazele primului studio de înregistrări din cadrul Institutului Național Regal pentru Nevăzători din Marea Britanie.
Astăzi, cărțile audio reprezintă un procent semnificativ din piața internațională de carte. Cărțile audio sunt accesibile de pe telefoane, laptopuri și tablete. Pot fi ascultate acasă, în mașină, la sala de fitness sau pe plajă. Nu e de mirare că atracția crescândă față de ele a dat naștere unor inițiative spectaculoase.
Puțin spectacol și câteva celebrități
După cum știm, standardul de înregistrare pentru cărțile audio este vocea unui narator care citește un text cu un ritm și o modulație specifice. Spectrul posibilităților este însă mult mai mare, dacă ai bugetul potrivit.
O carte audio premium poate avea o coloană muzicală originală sau efecte sonore care să recreeze experiența dintr-un cinematograf. Așa este cazul variantei audio a cărții Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul de Charlie Mackesy. Pe lângă muzica scrisă special pentru ea, lectura audio a cărții cuprinde și sunete reale înregistrate în zonele sălbatice din Anglia rurală.
Nu puține sunt cărțile audio pentru copii citite de naratori celebri din industria filmului. O putem asculta pe Meryl Streep citind Iepurele de catifea, Peter Iepurașul sau Pânza Charlottei. Le putem asculta, de asemenea, pe Anne Hathaway citind Vrăjitorul din Oz, pe Gwyneth Paltrow citind Ursule brun, ursule brun, ce vezi?, sau pe Kate Winslet citind Matilda lui Roald Dahl.
Nu putem să nu-l menționăm la acest capitol pe Stephen Fry – actor, scriitor, om de televiziune și una dintre vocile legendare din lumea cărților audio. A citit integral seria Harry Potter, alături de numeroase alte cărți de referință din literatura lumii.
Cărți audio în lectura lui Stephen Fry
Premii internaționale pentru cărțile audio
O industrie audio bine dezvoltată atrage și premii dedicate. În Statele Unite avem exemple precum Audie Awards, Odyssey Awards (dedicate cărților audio pentru copii și adolescenți din Statele Unite și Marea Britanie) și chiar Premiile Grammy, care au o secțiune pentru Best Audio Book, Narration & Storytelling Recording.
Având credința că nu înlocuiesc, ci completează cărțile în format tipărit, Editura Frontiera și-a lansat în 2026 propria aplicație pentru conținut audio, Frontiera Digital. Este un drum nou pe care îl testăm și pe care sperăm să-l dezvoltăm în timp.
Puteți asculta în principal cărți audio de autori români, dar și un prim autor internațional (scriitorul italian Roberto Piumini cu romanul său, Sclipinușul).
Unele cărți sunt citite chiar de autoarele lor, cum este trilogia de călătorie a Anei Maria Sandu și cartea Iepurele Alexandru a Anei Barton.
Spre bucuria vechilor fani Frontiera, în aplicație pot fi ascultate cărți care nu mai sunt disponibile în format fizic: Cartea meseriilor dispărute și Cartea omuleților, ambele de Mircea Stanciu, Spune-mi o poveste cu pisici de Szabo Eniko și Într-un bar din Zanzibar de Marina Debattista.
Câștigătoarea Cărturino 2026, cartea Unde e Șosețica? de T.O. Bobe, poate fi ascultată în lectura actriței Dorina Chiriac. De asemenea, romanul Pădurea Vrăjitoarei Mici de Mihai Buzea, finalist Cărturino 2026, este și el disponibil în lectura scriitoarei și omului de radio Doinei Borgovan.
Între Augustin și Ambrozie
Pus în ipotetica situație de a asculta o carte audio din zilele noastre, Augustin ar respira ușurat. Vocea nu mai este tăcută, limba nu mai este nemișcată, iar inima găsește cu ușurință înțelesul.
Puși, la rândul nostru, în foarte realista situație de a lupta pentru educația copiilor noștri și contra analfabetismului de lux, îi vom lua ca aliați și pe Augustin, și pe Ambrozie și vom pleda pentru carte în toate formele ei. Fie că se vede, fie că se aude, cartea este un vehicul către frumusețe, cunoștințe noi și experiențe inedite.
Să citim, să ascultăm, să reflectăm – și, mai presus de toate, să ne lăsăm vrăjiți. Educația se construiește din micile bucăți de mozaic întâlnite pe cale. Tabloul mare se va vedea mai târziu, când vom face un pas în spate și vom contempla înțelesurile adunate din toate direcțiile prin care ne-au purtat pașii.
Cărțile audio și reinventarea cititului cu voce tare
Înainte de tipar a fost vocea. Vocea care spune o poveste sau vocea care îi citește unui copil. Din punctul de vedere al copiilor, ei ascultă doar cărți audio în lectura părinților sau a bunicilor. Cine ar fi zis că ne aflăm într-un spațiu atât de familiar, ba chiar intim, atunci când vorbim despre cărțile audio?
articol de Ileana Achim
Scurt istoric al cărților audio
Deși par un fenomen nou, cărțile audio nu sunt decât o variantă mai sofisticată tehnologic a cititului cu voce tare, pe care istoria l-a consemnat ca fiind cea mai veche formă de lectură. Lectura în gând pe care o practicăm astăzi este, în mod surprinzător poate, un obicei mult mai recent. Ne amintim cu această ocazie de uimirea Sfântului Augustin în fața episcopului Ambrozie, care citea în gând: „ochii lui parcurgeau pagina și inima lui căuta înțelesul, dar vocea îi era tăcută și limba nemișcată”. Era secolul al IV-lea, iar cărțile erau încă anexe ale vocii umane.
Faptul că punem cărțile audio în descendența unui fenomen atât de vechi precum lectura cu voce tare nu înseamnă că trecem cu vederea latura lor de evidentă noutate. Fără progresul tehnologic din epocile mai recente, cărțile audio nu ar fi existat nici măcar la nivel de idee.
Cea mai veche inițiativă de înregistrare a unei cărți citite cu voce tare îi aparține americanului Thomas Edison, care în 1877 făcea primele încercări de a înregistra cu un aparat numit fonograf poezia pentru copii Mary had a little lamb. Experimentul lui a avut limitări practice, dar ideea a supraviețuit și a dat roade în lumea persoanelor nevăzătoare.
Thomas Edison și fonograful său
În 1932, Fundația Americană pentru Nevăzători înregistra pe vinil primele cărți audio. Tot atunci, căpitanul britanic Ian Fraser, rămas orb în timpul Primul Război Mondial, punea bazele primului studio de înregistrări din cadrul Institutului Național Regal pentru Nevăzători din Marea Britanie.
Astăzi, cărțile audio reprezintă un procent semnificativ din piața internațională de carte. Cărțile audio sunt accesibile de pe telefoane, laptopuri și tablete. Pot fi ascultate acasă, în mașină, la sala de fitness sau pe plajă. Nu e de mirare că atracția crescândă față de ele a dat naștere unor inițiative spectaculoase.
Puțin spectacol și câteva celebrități
După cum știm, standardul de înregistrare pentru cărțile audio este vocea unui narator care citește un text cu un ritm și o modulație specifice. Spectrul posibilităților este însă mult mai mare, dacă ai bugetul potrivit.
O carte audio premium poate avea o coloană muzicală originală sau efecte sonore care să recreeze experiența dintr-un cinematograf. Așa este cazul variantei audio a cărții Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul de Charlie Mackesy. Pe lângă muzica scrisă special pentru ea, lectura audio a cărții cuprinde și sunete reale înregistrate în zonele sălbatice din Anglia rurală.
Nu puține sunt cărțile audio pentru copii citite de naratori celebri din industria filmului. O putem asculta pe Meryl Streep citind Iepurele de catifea, Peter Iepurașul sau Pânza Charlottei. Le putem asculta, de asemenea, pe Anne Hathaway citind Vrăjitorul din Oz, pe Gwyneth Paltrow citind Ursule brun, ursule brun, ce vezi?, sau pe Kate Winslet citind Matilda lui Roald Dahl.
Nu putem să nu-l menționăm la acest capitol pe Stephen Fry – actor, scriitor, om de televiziune și una dintre vocile legendare din lumea cărților audio. A citit integral seria Harry Potter, alături de numeroase alte cărți de referință din literatura lumii.
Cărți audio în lectura lui Stephen Fry
Premii internaționale pentru cărțile audio
O industrie audio bine dezvoltată atrage și premii dedicate. În Statele Unite avem exemple precum Audie Awards, Odyssey Awards (dedicate cărților audio pentru copii și adolescenți din Statele Unite și Marea Britanie) și chiar Premiile Grammy, care au o secțiune pentru Best Audio Book, Narration & Storytelling Recording.
Europa oferă și ea câteva premii de acest fel: British Audio Awards în Marea Britanie și Storytel Awards în țările nordice.
Frontiera Digital
Având credința că nu înlocuiesc, ci completează cărțile în format tipărit, Editura Frontiera și-a lansat în 2026 propria aplicație pentru conținut audio, Frontiera Digital. Este un drum nou pe care îl testăm și pe care sperăm să-l dezvoltăm în timp.
Puteți asculta în principal cărți audio de autori români, dar și un prim autor internațional (scriitorul italian Roberto Piumini cu romanul său, Sclipinușul).
Unele cărți sunt citite chiar de autoarele lor, cum este trilogia de călătorie a Anei Maria Sandu și cartea Iepurele Alexandru a Anei Barton.
Spre bucuria vechilor fani Frontiera, în aplicație pot fi ascultate cărți care nu mai sunt disponibile în format fizic: Cartea meseriilor dispărute și Cartea omuleților, ambele de Mircea Stanciu, Spune-mi o poveste cu pisici de Szabo Eniko și Într-un bar din Zanzibar de Marina Debattista.
Câștigătoarea Cărturino 2026, cartea Unde e Șosețica? de T.O. Bobe, poate fi ascultată în lectura actriței Dorina Chiriac. De asemenea, romanul Pădurea Vrăjitoarei Mici de Mihai Buzea, finalist Cărturino 2026, este și el disponibil în lectura scriitoarei și omului de radio Doinei Borgovan.
Între Augustin și Ambrozie
Pus în ipotetica situație de a asculta o carte audio din zilele noastre, Augustin ar respira ușurat. Vocea nu mai este tăcută, limba nu mai este nemișcată, iar inima găsește cu ușurință înțelesul.
Puși, la rândul nostru, în foarte realista situație de a lupta pentru educația copiilor noștri și contra analfabetismului de lux, îi vom lua ca aliați și pe Augustin, și pe Ambrozie și vom pleda pentru carte în toate formele ei. Fie că se vede, fie că se aude, cartea este un vehicul către frumusețe, cunoștințe noi și experiențe inedite.
Să citim, să ascultăm, să reflectăm – și, mai presus de toate, să ne lăsăm vrăjiți. Educația se construiește din micile bucăți de mozaic întâlnite pe cale. Tabloul mare se va vedea mai târziu, când vom face un pas în spate și vom contempla înțelesurile adunate din toate direcțiile prin care ne-au purtat pașii.
Sf. Augustin citind, frescă de Benozzo Gozzoli
Articol de Ileana Achim