Apasă Enter pentru a căutaToate rezultatele:Nu am găsit niciun produs.
Jean-Jacques Sempé: lumea ca o plimbare pe bicicletă
Caricaturist celebru, umorist de carieră și biciclist pasionat, Jean-Jacques Sempé împlinește anul acesta 90 de ani. Nu știm care este secretul unei vieți lungi, dar e posibil ca o parte din el să fie și mersul pe bicicletă.
Pentru Jean-Jacques Sempé, creatorul romanului grafic ”Secretul lui Raul Taburin”, bicicleta înseamnă libertate. Iată de ce a și rămas una dintre temele sale cele mai îndrăgite.
Sempé a mers aproape toată viața pe bicicletă, indiferent de vremea de afară. În tinerețe a făcut curierat pe bicicletă (livra vinuri), iar mai târziu a continuat să se deplaseze prin marele Paris pe două roți. Nu întâmplător, cartea Secretul lui Raul Taburin a ales să spună povestea unui om și a bicicletei sale.
„Secretul luiRaul Taburin s-a născut într-un fel deloc spectaculos. Într-o zi, mă gândeam la un proiect de carte. Iubesc bicicletele și am mers toată viaţa pe bicicletă – mai puţin în ultima vreme, când au apărut problemele de sănătate. Însă înainte, eram sus pe bicicletă indiferent de vremea de afară. Uneori, soseam în vizită ud leoarcă, având o înfăţişare de-a dreptul lamentabilă. Într-o zi, pentru că mergeam mereu cu bicicleta prin Paris, m-am gândit: ce m-aş face eu fără bicicletă în Paris? Şi de acolo mi-a venit ideea acestei poveşti: cea a unui om şi a bicicletei sale”.
Despre oameni, cu iubire
Cartea este un roman grafic, deci se adresează unei audiențe largi, de la adolescenți la adulți. (Poate că și romanul grafic este astăzi un soi de bicicletă, în felul său: o formă modernă, lejeră și foarte prietenoasă de a călători prin poveste.) Este scrisă și ilustrată de Sempé în stilul care l-a făcut celebru, adică printr-o combinație de caricatură, umor și tandrețe.
În limba română, termenul caricatură ne duce cu gândul la ironie, sarcasm sau chiar cinism. Să ajungi caricatura a ceea ce ai fost e un mod de a spune că ai decăzut și ai ajuns umbra palidă a unei figuri altădată impunătoare. Există, totuși, și caricaturi care nu judecă. Când vorbim de caricaturile lui Sempé, vorbim despre un desen care simplifică realitatea, ca orice caricatură, dar reducând-o la ceea are ea mai uman și mai ușor de iertat.
Cel mai greu de iertat și iubit sunt oamenii, desigur. Sempé a exersat iertarea în toate desenele sale, ca într-un act terapeutic repetat cu încăpățânare. Și acesta este, poate, secretul pe care l-a desenat nu doar în povestea lui Raul Taburin, ci în toată arta sa.
Dar cine este Raul Taburin și care este secretul său?
Raul Taburin are un atelier de biciclete și le repară ca nimeni altul. Așa se face că oamenii din sat nici nu mai zic bicicletă, ci taburină. Taburin are însă un secret pe care nu l-a spus nimănui: nu a reușit niciodată să meargă singur pe bicicletă.
Povestea paradoxală a lui Raul Taburin a fost ecranizată în 2018 de regizorul francez Pierre Godeau în filmul Raul Taburin are un secret.
Ce poți face cu un secret?
Îl ascunzi sau îl faci de râs. Dar cel mai ușor este, totuși, să-l ascunzi. A fost și alegerea lui Taburin. Când era mic, îl ascundea camuflându-se sub bandaje. Pleca cu bicicleta pe câmp, unde nu-l vedea nimeni, și se întorcea plin de vânătăi și bandaje (luate din timp de acasă). Explicația dată tuturor era că vânătătile se datorau cascadoriilor periculoase făcute pe bicicletă.
Ajuns la maturitate, a lăsat scamatoria cu bandajele și și-a luat o tricicletă excentrică. Așa credea că își poate întreține faima de vedetă. Orice om merge pe bicicletă, dar nu și un fost cascador din copilărie!
Între timp, cu fiecare nouă căzătură făcută departe de ochii lumii, Taburin a început să învețe cum se desfac și se refac bicicletele. Le-a desfăcut cu perseverență, încercând să le înțeleagă misterul. Nu l-a rezolvat, în schimb a deprins o nouă artă: arta mecanicii. Taburin mecanicul era de-acum un adevăr, nu o impostură.
Și totuși, Taburin a suferit mereu de o vinovăție ascunsă. Știa că faima lui se clădea pe o minciună. Sempé nu și-a judecat omulețul, nici nu l-a făcut de râs, ci l-a împins cu grijă de părinte spre o situație de viață aparent dificilă, dar salvatoare pe termen lung. L-a împrietenit cu un alt „vinovat”, și anume fotograful Manuel Figurin. Și acesta rata arta de a face fotografii, deși se bucura de faimă.
Uniți de secrete, vinovății, dar și o inimă ușoară, Taburin și Figurin și-au mărturisit unul altuia spaimele și au încheiat povestea printr-un mare hohot de râs. Cine să fi râs însă mai tare: ei doi – sau creatorul lor, bonomul Sempé?
Nu o să vă spunem dacă, în cele din urmă, Taburin a învățat sau nu să meargă pe bicicletă. O să vă spunem însă de ce iubim această carte.
🚴 Pentru că vorbește despre emoții cu discreție și noblețe sufletească. 😇 Pentru că are ca personaj principal un timid. 🚲 Pentru că nu o să ne mai putem uita la Turul Franței fără să ne amintim de domnul Taburin și bicicletele lui.
Jean-Jacques Sempé: lumea ca o plimbare pe bicicletă
Caricaturist celebru, umorist de carieră și biciclist pasionat, Jean-Jacques Sempé împlinește anul acesta 90 de ani. Nu știm care este secretul unei vieți lungi, dar e posibil ca o parte din el să fie și mersul pe bicicletă.
Pentru Jean-Jacques Sempé, creatorul romanului grafic ”Secretul lui Raul Taburin”, bicicleta înseamnă libertate. Iată de ce a și rămas una dintre temele sale cele mai îndrăgite.
Povestea unui om și a bicicletei sale
Sempé a mers aproape toată viața pe bicicletă, indiferent de vremea de afară. În tinerețe a făcut curierat pe bicicletă (livra vinuri), iar mai târziu a continuat să se deplaseze prin marele Paris pe două roți. Nu întâmplător, cartea Secretul lui Raul Taburin a ales să spună povestea unui om și a bicicletei sale.
„Secretul lui Raul Taburin s-a născut într-un fel deloc spectaculos. Într-o zi, mă gândeam la un proiect de carte. Iubesc bicicletele și am mers toată viaţa pe bicicletă – mai puţin în ultima vreme, când au apărut problemele de sănătate. Însă înainte, eram sus pe bicicletă indiferent de vremea de afară. Uneori, soseam în vizită ud leoarcă, având o înfăţişare de-a dreptul lamentabilă. Într-o zi, pentru că mergeam mereu cu bicicleta prin Paris, m-am gândit: ce m-aş face eu fără bicicletă în Paris? Şi de acolo mi-a venit ideea acestei poveşti: cea a unui om şi a bicicletei sale”.
Despre oameni, cu iubire
Cartea este un roman grafic, deci se adresează unei audiențe largi, de la adolescenți la adulți. (Poate că și romanul grafic este astăzi un soi de bicicletă, în felul său: o formă modernă, lejeră și foarte prietenoasă de a călători prin poveste.) Este scrisă și ilustrată de Sempé în stilul care l-a făcut celebru, adică printr-o combinație de caricatură, umor și tandrețe.
În limba română, termenul caricatură ne duce cu gândul la ironie, sarcasm sau chiar cinism. Să ajungi caricatura a ceea ce ai fost e un mod de a spune că ai decăzut și ai ajuns umbra palidă a unei figuri altădată impunătoare. Există, totuși, și caricaturi care nu judecă. Când vorbim de caricaturile lui Sempé, vorbim despre un desen care simplifică realitatea, ca orice caricatură, dar reducând-o la ceea are ea mai uman și mai ușor de iertat.
Cel mai greu de iertat și iubit sunt oamenii, desigur. Sempé a exersat iertarea în toate desenele sale, ca într-un act terapeutic repetat cu încăpățânare. Și acesta este, poate, secretul pe care l-a desenat nu doar în povestea lui Raul Taburin, ci în toată arta sa.
Dar cine este Raul Taburin și care este secretul său?
Raul Taburin are un atelier de biciclete și le repară ca nimeni altul. Așa se face că oamenii din sat nici nu mai zic bicicletă, ci taburină. Taburin are însă un secret pe care nu l-a spus nimănui: nu a reușit niciodată să meargă singur pe bicicletă.
Povestea paradoxală a lui Raul Taburin a fost ecranizată în 2018 de regizorul francez Pierre Godeau în filmul Raul Taburin are un secret.
Ce poți face cu un secret?
Îl ascunzi sau îl faci de râs. Dar cel mai ușor este, totuși, să-l ascunzi. A fost și alegerea lui Taburin. Când era mic, îl ascundea camuflându-se sub bandaje. Pleca cu bicicleta pe câmp, unde nu-l vedea nimeni, și se întorcea plin de vânătăi și bandaje (luate din timp de acasă). Explicația dată tuturor era că vânătătile se datorau cascadoriilor periculoase făcute pe bicicletă.
Ajuns la maturitate, a lăsat scamatoria cu bandajele și și-a luat o tricicletă excentrică. Așa credea că își poate întreține faima de vedetă. Orice om merge pe bicicletă, dar nu și un fost cascador din copilărie!
Între timp, cu fiecare nouă căzătură făcută departe de ochii lumii, Taburin a început să învețe cum se desfac și se refac bicicletele. Le-a desfăcut cu perseverență, încercând să le înțeleagă misterul. Nu l-a rezolvat, în schimb a deprins o nouă artă: arta mecanicii. Taburin mecanicul era de-acum un adevăr, nu o impostură.
Și totuși, Taburin a suferit mereu de o vinovăție ascunsă. Știa că faima lui se clădea pe o minciună. Sempé nu și-a judecat omulețul, nici nu l-a făcut de râs, ci l-a împins cu grijă de părinte spre o situație de viață aparent dificilă, dar salvatoare pe termen lung. L-a împrietenit cu un alt „vinovat”, și anume fotograful Manuel Figurin. Și acesta rata arta de a face fotografii, deși se bucura de faimă.
Uniți de secrete, vinovății, dar și o inimă ușoară, Taburin și Figurin și-au mărturisit unul altuia spaimele și au încheiat povestea printr-un mare hohot de râs. Cine să fi râs însă mai tare: ei doi – sau creatorul lor, bonomul Sempé?
Nu o să vă spunem dacă, în cele din urmă, Taburin a învățat sau nu să meargă pe bicicletă. O să vă spunem însă de ce iubim această carte.
🚴 Pentru că vorbește despre emoții cu discreție și noblețe sufletească.
😇 Pentru că are ca personaj principal un timid.
🚲 Pentru că nu o să ne mai putem uita la Turul Franței fără să ne amintim de domnul Taburin și bicicletele lui.
Articol semnat de Ileana Achim