Apasă Enter pentru a căutaToate rezultatele:Nu am găsit niciun produs.
Jim Trelease: Cum să NU le citim copiilor
Fragment din cartea „The Read Aloud Handbook” de Jim Trelease
– Nu citiți cărți care nu vă plac și vouă. Faptul că nu vă place cartea va deveni evident în timp ce citiți și nu faceți decât să subminați chiar scopul pe care vi l-ați propus.
– Nu continuați să citiți o carte odată ce v-ați dat seama că nu este o alegere bună. Acceptați că ați greșit și alegeți alta. Asigurați-vă însă că ați dat o șansă cărții – unele încep mai greu decât altele. (Puteți evita această problemă citind dinainte măcar o parte din ea.)
-Nu vă copleșiți ascultătorul. Luați în considerare nivelul intelectual, social și emoțional al copiilor cărora le citiți atunci când selectați cărțile. Nu citiți niciodată o carte care se află peste nivelul emoțional al copilului.
-Nu alegeți o carte pe care mulți dintre copii au văzut-o deja la televizor ca film sau desene animate. Dacă știu acțiunea din carte, mare parte din interesul lor e pierdut. Puteți însă să citiți o carte și să vedeți apoi filmul. Este o modalitate bună pentru copii de a vedea că textul poate portretiza mult mai mult decât filmul.
– Nu vă lăsați păcăliți de premii. Doar pentru că o carte a fost premiată nu înseamnă că este o alegere bună pentru cititul cu voce tare. De cele mai multe ori, premiul este acordat pentru calitatea scriiturii, nu pentru faptul că textul ar fi potrivit cititului cu voce tare.
-Nu începeți să citiți dacă nu aveți suficient timp să duceți lectura până la capăt. Dacă va trebui să vă opriți după una sau două pagini, nu faceți decât să frustrați copilul în loc să-i stimulați interesul pentru citit.
-Nu vă faceți prea comozi în timp ce citiți. O poziție prea lenevoasă îndeamnă la somnolență.
-Nu vă enervați de întrebările puse în timpul lecturii, mai ales de copiii foarte mici din familie. Dacă este evident că nu pun întrebări doar de dragul de a le pune sau doar pentru a amâna momentul culcării, răspundeți cu răbdare. Hrăniți curiozitatea lor cu răspunsuri răbdătoare, apoi reluați lectura. Alta este însă situația în clasă – copiii trebuie să se abțină să pună întrebări până la sfârșit. Dacă douăzeci de copii se hotărăsc toți să pună întrebări pentru a impresiona învățătoarea, s-ar putea să nu terminați niciodată de citit cartea.
-Nu impuneți celor care vă ascultă propria interpretare a unei povești. O poveste poate să placă fără nici un motiv anume și să vă dea, în același timp, o mulțime de subiecte despre care să vorbiți. Copiii au cel mai mult de câștigat atunci când iau parte la discuțiile care urmează unei povești.
-Nu confundați cantitatea cu calitatea. Zece minute de lectură în care copilul are parte de entuziasmul și atenția voastră completă s-ar putea să se întipărească mai mult în amintirile lui decât două ore de uitat singur la televizor.
-Nu folosiți cartea ca pe o amenințare („Dacă nu faci curat în cameră, nu îți citesc diseară!”). Dacă observă că ați transformat cartea într-o armă, copilul va căpăta o atitudine ostilă față de cărți.
-Nu încercați să concurați cu televizorul. Dacă spuneți: „Ce vrei, o poveste sau să te uiți la televizor?”, copiii aleg de obicei televizorul. Este ca și cum i-ați spune unui copil de 9 ani: „Ce vrei, legume sau o gogoașă?” Voi sunteți adultul, deci voi alegeți. „La noi acasă televizorul se închide la 8.30. Dacă vrei să-ți citesc înainte de somn, bine. Dacă nu, iarăși bine. Dar televizorul nu mai merge după ora 8.30.” Nu lăsați cărțile să devină vinovate pentru limitarea timpului petrecut în fața televizorului.
Jim Trelease: Cum să NU le citim copiilor
Fragment din cartea „The Read Aloud Handbook” de Jim Trelease
– Nu citiți cărți care nu vă plac și vouă. Faptul că nu vă place cartea va deveni evident în timp ce citiți și nu faceți decât să subminați chiar scopul pe care vi l-ați propus.
– Nu continuați să citiți o carte odată ce v-ați dat seama că nu este o alegere bună. Acceptați că ați greșit și alegeți alta. Asigurați-vă însă că ați dat o șansă cărții – unele încep mai greu decât altele. (Puteți evita această problemă citind dinainte măcar o parte din ea.)
-Nu vă copleșiți ascultătorul. Luați în considerare nivelul intelectual, social și emoțional al copiilor cărora le citiți atunci când selectați cărțile. Nu citiți niciodată o carte care se află peste nivelul emoțional al copilului.
-Nu alegeți o carte pe care mulți dintre copii au văzut-o deja la televizor ca film sau desene animate. Dacă știu acțiunea din carte, mare parte din interesul lor e pierdut. Puteți însă să citiți o carte și să vedeți apoi filmul. Este o modalitate bună pentru copii de a vedea că textul poate portretiza mult mai mult decât filmul.
– Nu vă lăsați păcăliți de premii. Doar pentru că o carte a fost premiată nu înseamnă că este o alegere bună pentru cititul cu voce tare. De cele mai multe ori, premiul este acordat pentru calitatea scriiturii, nu pentru faptul că textul ar fi potrivit cititului cu voce tare.
-Nu începeți să citiți dacă nu aveți suficient timp să duceți lectura până la capăt. Dacă va trebui să vă opriți după una sau două pagini, nu faceți decât să frustrați copilul în loc să-i stimulați interesul pentru citit.
-Nu vă faceți prea comozi în timp ce citiți. O poziție prea lenevoasă îndeamnă la somnolență.
-Nu vă enervați de întrebările puse în timpul lecturii, mai ales de copiii foarte mici din familie. Dacă este evident că nu pun întrebări doar de dragul de a le pune sau doar pentru a amâna momentul culcării, răspundeți cu răbdare. Hrăniți curiozitatea lor cu răspunsuri răbdătoare, apoi reluați lectura. Alta este însă situația în clasă – copiii trebuie să se abțină să pună întrebări până la sfârșit. Dacă douăzeci de copii se hotărăsc toți să pună întrebări pentru a impresiona învățătoarea, s-ar putea să nu terminați niciodată de citit cartea.
-Nu impuneți celor care vă ascultă propria interpretare a unei povești. O poveste poate să placă fără nici un motiv anume și să vă dea, în același timp, o mulțime de subiecte despre care să vorbiți. Copiii au cel mai mult de câștigat atunci când iau parte la discuțiile care urmează unei povești.
-Nu confundați cantitatea cu calitatea. Zece minute de lectură în care copilul are parte de entuziasmul și atenția voastră completă s-ar putea să se întipărească mai mult în amintirile lui decât două ore de uitat singur la televizor.
-Nu folosiți cartea ca pe o amenințare („Dacă nu faci curat în cameră, nu îți citesc diseară!”). Dacă observă că ați transformat cartea într-o armă, copilul va căpăta o atitudine ostilă față de cărți.
-Nu încercați să concurați cu televizorul. Dacă spuneți: „Ce vrei, o poveste sau să te uiți la televizor?”, copiii aleg de obicei televizorul. Este ca și cum i-ați spune unui copil de 9 ani: „Ce vrei, legume sau o gogoașă?” Voi sunteți adultul, deci voi alegeți. „La noi acasă televizorul se închide la 8.30. Dacă vrei să-ți citesc înainte de somn, bine. Dacă nu, iarăși bine. Dar televizorul nu mai merge după ora 8.30.” Nu lăsați cărțile să devină vinovate pentru limitarea timpului petrecut în fața televizorului.
Citește și Cum să le citim copiilor. Recomandări de Jim Trelease.
Traducere de Ileana Achim
Fragment din cartea The Read Aloud Handbook de Jim Trelease